Usor melancolica! Usor, usor ma adun pentru o noua viata ! Vrand, nevrand mi-am facut planuri si m-am expus la noi dezamagiri . Astept primavara sa ma remontez psihic, sa simt din nou ca traiesc....sa las deoparte gandurile negre si triste, sa uit de neimpliniri sa imi amintesc ca viata e blanda si frumoasa pe alocuri. Vorbeam zilele trecute cu un om care a ajuns in putinul timp de cand il cunosc sa imi fie foarte drag, (e vocea ratiunii si emotiilor mele, aveam nevoie de asa ceva), de anotimpuri si stari.
E important ca uneori sa ai langa tine un om care sa te inteleaga cu adevarat si care sa nu te judece, sa accepte ca nu esti perfect sau bun. Acceptarea lui te determina de cele mai multe ori, sa te accepti asa urat si imperfect. O fi doar o melancolie de iarna, o fi mai mult de atat.
Mi-am amintit azi cum e sa fii jos si sa arunce toata lumea cu pietre in tine.
Mi-am amintit ca uneori unele usi iti sunt inchise definitiv indiferet cat de mult ti-ai dori ca ele sa se deschida
Mi-am amintit ca avem neimpliniri cu care traim o viata
Ca cel mai greu razboi de dus e cu tine insuti
Mi-am amintit cum era la 16 ani.
Mi-am amintit de mine asa cum eram.
Mi-am amintit de promisiuni care nu se pastreaza, de minciuni si neincredere.
Mi-am amintit si n-am trait!
.jpg)