Sunt lucruri care se intampla o data in viata, care sunt atat de frumoase incat orice cuvant sau orice incercare de a descrie ce simti atunci, nu fac decat sa ia din stralucirea acelei clipe. Stiu ca e un moment unic, un sentiment pe care nu-l voi mai putea retrai niciodata si intreaga mea fiinta vibereaza in cel mai frumos mod posibil si totusi e ceva bolnav in mintea mea care imi spune "bucurate ca va trece". Cum pot sa ma bucur cat mai mult de acel moment? Ce insemna sa traiesti momentul? L-am trait si acum? Am trait atatea momente frumoase si am fost fericita si mi-as dori uneori sa le retraiesc..........dar nu se poate. Va amintiti emotia primei zile de scoala, emotia primei iubiri, emotia primului sarut, emotia implinirii unui vis, etc A fost frumos. Am si regrete , as minti daca as spune ca nu .....Da am regrete , nu totul a iesit asa cum mi-am propus....ma consoleaza gandul ca mai sunt si altii ca mine..... visez la implinirea viselor ce au ramas....poate poate....se vor implini.....
Nu cred ca ce am scris are sens ....si oricum nu obisnuiesc sa recitesc ce am scris- scriu ce imi trece prin cap pe la 12 noaptea in general sunt franturi din discutiile pe care le am in fiecare seara cu mine.
Si ca sa inchei apoteotic cu ultimul gand care imi trece prin cap
Mi-e dor de tata!
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu